Simptomele anxietății

Ziua începe senin, cu ciripitul unei vrabiuțe, un duș rapid și un mic dejun lejer. În timpul acesta, în care din afară totul pare o reclamă la o viață bună, în mintea ta își fac loc gânduri care te macină și te presează teribil. Printre ele, graba pentru a evita traficul matinal, urgența unei întâlniri de serviciu sau a unui deadline presant, situații legate de familie și copii. Sigur, îți spui, astea sunt griji de zi cu zi, absolut firești în rutina unei vieți active. Bun, poate vorbești mai mult despre asta decât alții, sau poate, din contră, nu crezi că lași să se vadă nimic în exterior. Insă îți auzi adesea prietenii sau familia sfătuindu-te să te relaxezi sau să iei lucrurile mai ușor. Nu știi însă cum să faci asta, și nici nu-ți prea vine, căci grijile, știm din auzite, sunt de când lumea. În același timp, modul în care-și pun amprenta asupra ta, asupra comportamentului tău și asupra stării tale generale de sănătate este cel care mai bun indicator al “firescului” lor.

Dacă dintr-o perspectivă evoluționistă scopul îngrijorării noastre ar fi starea de alertă, de pregătire pentru posibilele semnale de pericol venite din exterior, anxietatea vine adesea tocmai din modul în care mintea noastra identifică și interpretează lumea din jur ca fiind amenințătoare sau ostilă, prin generalizare sau accentuare, putând lua forma unor diverse tulburări de anxietate.

Simptomele specifice anxietate:

• Stare de anxietate de-a lungul a mai multor zile, ingrijorări diverse, agitație, tensiune musculară, oboseală, dificultăți ale somnului, desfășurate pe o perioadă mai lungă de 6 luni.
• Teamă profundă de critică, de situații cu caracter penibil sau jenant, în situații specifice sau de zi cu zi, cum ar fi vorbitul, mâncatul în public, sau discuțiile lejere cu persoane necunoscute.
• Teamă intensă cu privire la un anume obiect sau situație, care poate determina evitarea acestuia/acesteia.
• Gânduri nedorite, intruzive care provoacă anxietate. Deși îți dai seama că sunt fără bază sau sens, încerci să descarci din trăire prin anumite ritualuri sau comportamente repetitive. De teama microbilor, de exemplu, te speli pe mâini și îți speli hainele semnificativ mai des decât cei din jurul tău.
• Atacurile de panică, momente intense de spaimă, însoțite de simptome fizice, de natura respiratorie, cardiacă sau digestivă. Senzația de sufocare, de lipsă de aer, dureri în piept, amețeli și transpirație subită sunt adesea semne ale unor atacuri de panică. Adesea, din cauza simptomelor fizice și ale intensității panicii, dar și a lipsei de predictibilitate cu care apar, pot fi confundate cu afecțiuni cardiace.

Dacă simți că anxietatea îți afectează tot mai multe aspecte ale vieții, că există o stare de tensiune care te însoțeste și te obosește de-a lungul mai multor săptămâni, adresează-te unui specialist ca te va putea sprijini în aflarea strategiilor de a face față stărilor dificile.