Terapia de cuplu

Terapia de cuplu este una dintre modalitățile psihoterapeutice de abordare a dificultăților ce apar la nivelul relației de cuplu. Ea presupune prezența simultană în cabinetul de psihoterapie a celor doi parteneri. Terapia de cuplu sistemică prezentată aici se bazează în mare parte pe aceleași principii și tehnici sistemice ca și terapia familială.

În ce situații poate avea loc intrarea unui cuplu în terapie

• pentru o problemă de cuplu – certuri frecvente, gelozie, violență, o relație extraconjugală, teama divorțului, dificultăți sexuale, comportamentul unuia dintre parteneri (dependența de alcool, droguri, jocuri de noroc etc)

• cuplul discută despre o problemă a copilului, din rolul de părinți. De exemplu, în tulburările de alimentație, sunt recomandări conform cărora copiii și adolescenții cu anorexie nervoasă trebuie sa beneficieze de intervenții la nivel de familie, care să abordeze direct tulburarea de alimentație

• pentru o problemă emoțională a unuia dintre parteneri – de exemplu, depresia soțului abordată prin terapie de cuplu, cu prezența soției la ședintele terapeutice

• pentru facilitarea procesului de adaptare la bolile cronice și dizabilități

• pentru probleme legate de ciclul vieții familiale – cuplu tânăr căsătorit fără copil, cuplu cu copil mic, cuplu cu copil adolescent, cuplu aflat în stadiul de “cuib gol“.

Câteva idei generale referitoare la terapia de cuplu

• neutralitatea are o importanță esențială. Terapeutul ascultă cu atenție ambele perspective, fără a lua partea nici unuia dintre parteneri, aspect considerat foarte util de către clienți

• este bine ca terapeutul să fie deschis față de toate posibilitățile în ceea ce privește viitorul relației. Scopul terapiei de cuplu nu este salvarea unei relații, ci ieșirea din impasul în care se află cuplul în momentul solicitării consultației. Terapia oferă un cadru în care pot fi conturate diferite alternative pentru cuplu, dar și unul în care pot fi explorate consecințe ale acestora. Încheierea relației poate fi una dintre alternative. Terapia oferă partenerilor ocazia de a afla lucruri noi despe ei și despre relația lor. În relația lor cu terapeutul, ei experimentează un mod de gândire diferit și li se oferă un context sigur în care pot experimenta noi scenarii.

Unele cupluri își propun ca scop îmbunătățirea relației lor prin terapie, iar a lucra explicit pentru aceasta presupune câteva condiții:

• fiecare partener își dorește să rămână în relație

• fiecare partener își asumă partea lui de responsabilitate pentru îmbunătățirea relației

• fiecare partener manifestă înțelegere pentru poziția celuilalt, amândoi sunt capabili să vadă ceva pozitiv la celălalt

• niciunul nu este implicat într-o relație extraconjugală în timpul terapiei

Etape ale relației de cuplu

Dezvoltarea relației de cuplu este un proces de învățare. Fiecare partener încearcă să afișeze ceea ce consideră valoros la propia persoană, dar și ce crede că celălalt așteaptă de la el. Pe de altă parte,  percepția este selectivă, fiecare văzând în celălalt ceea ce vrea să vadă și nu neapărat ceea ce este și cum este partenerul. La începutul unei relații se pun în scenă doar anumite aspecte ale personalității, altele rămânând ascunse.

Angajamentul reciproc de durată deschide o nouă etapă în relație, etapă în care diferențele dintre parteneri devin tot mai evidente. Fiecare aduce în relația actuală un “bagaj“ din propria familie de origine, idei despre cum ar trebui să fie o relație de cuplu, despre cum se împart responsabilitățile, despre educația copiilor etc. Sarcina cuplului este negocierea și construirea relației prin acceptarea diferențelor și dezvoltarea unui “scenariu nou“ din elementele scenariilor moștenite de la părinți.

O lecție importantă a cuplului se referă la experimentarea relațiilor intime cu persoane de sex opus. Abilitatea dezvoltării și menținerii acestor relații reprezintă un stadiu important în dezvoltarea psihosocială a unei persoane, stadiu care corespunde vârstei de adult tânăr.

Există și situații când diferențele duc la conflicte și separare. Sarcina terapeutului este de a ajuta fiecare persoană participantă să facă față cu succes situațiilor de viață și să poată decide ce este mai bine pentru cuplu, dar și pentru fiecare dintre ei, separat.

Nu recomandăm autodiagnosticul în baza informațiilor regăsite în diverse surse. Un diagnostic corect se poate pune numai de către un medic specialist.