PCE2018, facilitarea speranței

WAPCEPC (The World Association for Person-Centered and Experiential Psychotherapy and Counseiling) promovează abordarea psihoterapiei centrată pe persoană și experiențială și oferă un context global de schimb de informații și de învățare pentru practicieni.

Unul dintre cele mai mari evenimente WAPCEPC este conferința PCE care are loc o dată la 2 ani. Anul acesta, la a 13-a ediție, conferința a avut loc la Viena și a avut ca temă generală facilitarea speranței – provocări personale și la nivelul societății.

Ca la fiecare ediție, preconferința (primele două zile) constă în întâlniri de tip ”encounter group”, care presupun întâlniri de grup în care prin interacțiune membrii își îmbunătățesc abilitățile de exprimare a emoțiilor și de a reacționa la sentimentele celorlalți.

Punctul central al discuțiilor din cadrul conferinței a avut legătură cu trecerea de la sentimentul de speranță spre procesul de a spera. Speranța pare mai degrabă o stare, pe când procesul de a spera poate fi o practică. Este un proces continuu, care se desfășoară în prezent și are o capacitate de activare, de căutare al unui pas următor sau a unei soluții. Speranța poate fi utilizată ca resursă personală.

De multe ori, speranța este ceea ce motivează clientul să vină la psihoterapie, speranța că situația vieții lui poate deveni mai bună. Este important ca psihoterapeutul să faciliteze procesul de a spera în mod activ și să nu încurajeze pasivitatea.

Din perspectiva provocărilor sociale, am avut ocazia să aflăm despre IFF – International Futures Forum, o inițiativă care lucrează cu persoanele care încearcă să rezolve probleme dificile, improvizând împreună o soluție aplicabilă cât mai rapid și despre ”Plantao Psicologico”, o inițiativă din Brazilia unde se oferă servicii psihologice de urgență, într-un sistem similar gărzilor medicale.