Terapia Scurtă Strategică

Terapia Scurtă Strategică aduce o abordare originală în ceea ce privește formarea și soluționarea problemelor umane. Acest tip de intervenție are în vedere atât rezolvarea simptomatologiei sau comportamentului disfuncțional cu care vine clientul în terapie,  cât și prevenirea recăderilor prin identificarea propriilor strategii adaptative, exersarea și perpetuarea experiențelor reușite. În consecință, Terapia Scurtă Strategică reprezintă o intervenție radicală și de “durată” și nu doar o terapie superficială sau strict simptomatică.

 

Giorgio Nardone – inițiatorul Terapiei Strategice

Profesorul Giorgio Nardone a fondat, împreună cu Paul Watzlawick, Centrul de Terapie Strategică (C.T.S.) din Arezzo (Italia). Contribuția sa remarcabilă constă în crearea unor protocoale specifice de tratament pentru cele mai invalidante patologii psihice, demonstrând că prin utilizarea lor se pot vindeca rapid și eficient cea mai mare parte dintre ele (atacuri de panică, tulburări fobico-obsesive, tulburări alimentare etc). Acesta a fost primul aport novator important, translatând terapia scurtă către o formă avansată de tehnică terapeutică, numită “Terapia Scurtă Strategică” (Terapia breve strategica®). Profesorul Giorgio NARDONE a conceput și perfecționat un Model propriu original care se distinge prin capacitatea sa de intervenție efectivă în situațiile în care raționalitatea și metodele tradiționale nu functionează: “Problem Solving Strategico & Coaching Strategico” (“Rezolvarea Strategică a Problemelor și Coaching Strategic”).

 

“Funcționalitatea” sau “Disfuncționalitatea” în Terapia Scurtă Strategică

Spre deosebire de tradiționalele abordări psihologice și psihiatrice, în terapia strategică nu se utilizează nici o teorie despre “natura umană”, deci nicio definiție care să vizeze “normalitatea” sau “patologia” psihică. Din această perspectivă, terapeutul strategic este interesat de “funcționalitatea” sau “disfuncționalitatea” comportamentului persoanelor și a modului lor de raportare la propria realitate.

Când apare o problemă – personală, relațională sau profesională, prima tentativă de soluționare constă în folosirea unei strategii ce a funcționat în trecut în cazul unei dificultăți asemănătoare. Câteodată se întâmplă ca strategia aleasă să nu mai funcționeze cum ne-am așteptat; intensificarea eforturilor noastre în acea direcție (dat fiind că soluția gândită ne apare ca fiind cea mai logică, clară sau unică posibilă) nu numai că nu duce la rezolvarea problemei dar, mai mult, pare că se complică, transformându-se într-o adevărată problemă structurată.

În aceste cazuri, chiar eforturile depuse în direcția schimbării ajung să mențină situația neschimbată, astfel încât ”soluțiile încercate”, puse în act de către subiect sau de persoanele apropiate lui pentru a încerca să rezolve problema, ajung de fapt să o alimenteze și să determine astfel persistența și/sau agravarea ei. Aceste tentative de soluționare sunt destul de des recunoscute de către persoana însăși ca fiind nefuncționale, dar în ciuda acestui fapt, ea nu reușește să procedeze în alt mod, dezvoltând astfel o puternică neîncredere în posibilitatea schimbării propriei situații problematice.

 

Misiunea terapeutului strategic

Din punct de vedere strategic, pentru a schimba o situație problematică, nu e necesar să se descopere cauzele originare, ci să se lucreze asupra modului în care aceasta se menține în prezent, datorită repetiției redundante a “soluțiilor încercate”. Din acest motiv, terapeutul strategic se focalizează în terapia sa pe ruperea acestui cerc vicios format între soluțiile încercate și persistența problemei, intevenind preferabil asupra “modului în care funcționează” problema, mai mult decât asupra cauzei (“de ce există”), asupra cercetării “soluțiilor” preferabil decât asupra “cauzelor”. În acest fel, persoana achiziționează capacitatea de a înfrunta problemele fără rigiditate și stereotipie, dezvoltând un evantai de diverse posibile strategii rezolutive.

 

Terapia Scurtă Strategică – intervenție strategică de tip activ și prescriptiv

Pentru a atinge acest obiectiv într-o manieră eficientă și rapidă, intervenția strategică este de tip activ și prescriptiv și trebuie să producă rezultate începând chiar de la primele ședințe (este un tip de intervenție terapeutică “scurtă” – durata recomandată este de maxim 20 de ședințe). Dacă acest lucru nu se întâmplă, terapeutul este oricum în măsură să modifice propria strategie pe baza răspunsurilor oferite de client, până când găsește modul în care să conducă persoana la schimbarea definitivă a propriei situații problematice.

 

13 ianuarie 2017