Raportul Național privind situația drogurilor în România în anul 2015

Agenția Națională Antidrog – ANA a lansat Marți, 13 Decembrie 2016, Raportul Național privind situația drogurilor în 2015. Clinica Color Mind a  fost invitată să participe, fiind reprezentată de Oana Formagiu, director executiv.

Raportul prezintă situația oficială a fenomenului drogurilor la nivel național, constituindu-se astfel în reperul statistic al viitoarelor strategii şi acţiuni în acest domeniu.

Datele prezentate nu reflectă situaţia consumului în populaţia generală sau în anumite categorii specifice ale populaţiei, ci redau cifre referitoare la anumiţi indicatori precum: cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri, urgenţe medicale datorate consumului de droguri etc.

Vă prezentam în continuare câteva date statistice din Raportul Naţional privind situaţia drogurilor în 2015

– 3240 pacienţi au solicitat tratament pentru dependența de droguri (de aproape trei ori mai mare decât numarul înregistrat în 2006)

– 39,3% din totalul solicitărilor s-au adresat pentru dependența de canabis

– 32,6% din totalul solicitărilor s-au adresat pentru dependența de opioide

– 22,3% din totalul solicitărilor s-au adresat pentru dependența de substanțe noi cu proprietăți psihoactive (cele cunoscute sub numele de etnobotanice)

– 0,6% din totalul solicitărilor s-au adresat pentru dependența de cocaină

– 0,5% din totalul solicitărilor s-au adresat pentru dependența de MDMA/Ecstasy

– 0,2% din totalul solicitărilor s-au adresat pentru dependența de amfetamine, metamfetamine sau LSD

– 21 de cazuri de decese asociate în mod direct consumului de droguri

– 15 cazuri de decese indirect asociate consumului de droguri

–  numărul estimat de consumatori injectabili de droguri din București în anul 2015 este 9019

– majoritatea cazuisticii deceselor asociate consumului de droguri sunt în relație cu calea injectabilă de administrare a drogului

– în peste 2/3 din cazurile de urgență datorate consumului de droguri sunt cauzate de un singur drog (cel mai frecvent fiind depistate SNPP – etnobotanice)

Câteva date din Raportul Național privind situația drogurilor în 2015 cu privire la consumul de droguri în rândul tinerilor (date rezultate din ultimul studiu ESPAD)

• 1,7% dintre adolescenții de 16 ani au experimentat consumul de heroină
• vârsta medie de debut în consumul de opiacee, respectiv heroină este de 19,6 ani
• 8,1% dintre adolescenții de 16 ani au experimentat consumul de canabis, 6,1% consumând în ultimul an
• 2,9% dintre ei au fumat marijuana sau hașiș în ultima lună
• 1,4% dintre elevi au debutat în consumul de canabis la vârsta de 13 ani sau mai devreme
• 2,1% din populația școlară în vârstă de 16 ani a declarat că a consumat acest tip de drog cel puţin o dată în viaţă
• 0,7% dintre elevi au debutat în consumul de Ecstasy la vârsta de 13 ani sau mai devreme
• 3,3% dintre elevii de 16 ani participanți la studiu au experimentat consumul de cocaină
• 0,8% dintre elevi au debutat în consumul de cocaină/crack la vârsta de 13 ani sau mai devreme

Noutatea regăsită în anul 2015 este dată de faptul că, în comparație cu anii precedenți – când pe primul loc se afla heroina ca și substanță cu cea mai mare cerere de  tratament, anul acesta primul loc a fost ocupat de canabis.

Considerăm că tendița de creștere a cererilor de tratament pentru dependența de canabis, tendință observată și în cadrul clinicii noastre, se datorează apariției problemelor de sănătate cauzate de consum. Acest fapt indică o istorie lungă de consum, cunoscut fiind faptul că problematica datorată canabisului apare la o perioadă de timp de la debutul consumului, uneori luni sau ani. În plus, am observat în cadrul clinicii noastre că de cele mai multe ori, dependența de canabis este însoțită și de o altă tulburare psihiatrică din spectrul psihozelor (diagnostic dual).

Același fenomen se întâlnește și la restul drogurilor, mai puțin la opioide, fapt ce ne arată că răspândirea consumului este din ce în ce mai mare și, în plus, a început să genereze probleme de sănătate datorate consumului îndelungat.

Din datele prezentate concluzionăm că sistemul de asistență pentru consumatorii de droguri are – în acest moment,  o poziție pasivă, oferind asistență odată ce problematica este deja gravă, ceea ce determină pacientul să solicite tratament. Acest lucru, coroborat cu  binecunoscuta reticență  a consumatorilor de a solicita tratament datorită riscului de stigmatizare și marginalizare și a scăderii vârstei de debut în consum, ne face să credem că sunt necesare acțiuni terapeutice proactive care să faciliteze accesul la tratament în faze timpurii ale consumului. Statisticile scăzute observate la droguri precum Ecstasy, cocaină sau LSD ne arată, cel mai probabil, un consum care încă nu a generat probleme de sănătate. Ca și în cazul canabisului, vom observa în viitor, odată cu apariția problemelor de sănătate, o creștere a cererilor de tratament. Considerăm că serviciile de asistență ar trebui să-și adapteze intervențiile la realitatea actuală a străzii și să nu aștepte până la apariția unor probleme deja grave.

În plus, reiese că acțiunile de prevenire a consumului de droguri sunt puține sau/și ineficiente. Prevenirea trebuie să ocupe un loc primordial, atât ca amploare cât și ca finanțare, fiind cunoscut că tratamentul este costisitor și dificil.

În încheiere subliniem dorința Agenției Naționale Antidrog de a continua și a dezvolta  noi strategii și metode de prevenire și tratament. În cazul prevenirii, ni se pare important să situăm această abordare la adevărata sa valoare,  și anume aceea de a evita consumul  și/sau consecințele negative  ale acestuia, și nu pentru a se condamna consumatorul.

În ceea ce privește abordarea terapeutică, este nevoie de diversificarea serviciilor și de creșterea accesibilității acestora,  în vederea reintegrării psiho-sociale a persoanelor consumatoare de droguri. Și în acest sens, Agenția Națională Antidrog și-a manifestat deschiderea prin începerea finanțării anumitor servicii, dar și prin suportul  și prin sprijinirea dezvoltării de noi servicii precum  camera de injectare, testarea purității drogurilor etc.