Dependenţa de jocuri de noroc

În fiecare zi observăm în jur cum apar la fiecare pas noi şi noi săli de jocuri şi cazinouri. Sunt văzute adesea ca mijloc de divertisment, de petrecere a timpului liber, dar şi ca mijloc de completare a veniturilor. Pot părea banale şi inofensive, dar, în anumite circumstanţe, ele ajung să aibă efecte dramatice asupra vieţii umane, precum dependența de jocuri de noroc.

Jocurile de noroc sunt definite ca fiind jocurile în care căștigul depinde (aproape exclusiv) de întâmplare. Ele reprezintă un pariu cu o miză anume, pe sine sau pe alţii, oricât de insignifiant, al cărui rezultat final este nesigur şi depinde de sansă. Vorbim deci despre o sferă largă de activităţi, de la loterie, pariuri sportive, până la jocuri mecanice şi de cazino.

Tipuri de comportament de joc de noroc

1. Social – o activitate întreprinsă împreună cu prietenii sau colegii, care are o durată limitată, iar pierderile sunt prevăzute anterior şi rezonabile.
2. Problematic – devine marcat de preocupări legate de joc, de diminuarea interesului pentru alte activităţi şi de trecerea cu vederea a consecinţelor negative.
3. Patologic – cuprinde gânduri distorsionate: superstiţii, încredere exagerată în propriul control, credinţa că banii sunt fie sursa, fie soluţia tuturor problemelor.

După mulţi ani în care comportamentul de joc de noroc patologic a fost privit drept o compulsie – comportament ce are la bază nevoia persoanei de a-şi potoli anxietatea, în ultima ediţie a Manualului de Diagnostic şi Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale, DSM – V, acesta a fost introdus în capitolul de dependenţe.

Pană acum, dependenţa era văzută în relaţie directă cu o substanţă, dar în prezent aceasta este privită mai degrabă drept o căutare a unei experiente recompensatoare, în ciuda consecinţelor negative. Această încadrare vine în urma descoperirilor recente făcute în domeniul neuroştiinţelor, care au reliefat asemănările marcante dintre dependenţa de jocuri de noroc şi cea de substanţe. Cercetările arată că ambele prezintă predispoziţii genetice similare în ceea ce priveşte impulsivitatea şi căutarea recompensei.

Aşa cum dependenţii de droguri au nevoie de doze mai mari, din cauza toleranţei crescute la substanţă, dependenţii de jocuri de noroc caută riscuri din ce în ce mai mari. Şi unii şi ceilalţi au simptome de sevraj în lipsa substanţei sau a jocului.

Dependența de jocuri de noroc – simptome

• Nevoia de a paria sume din ce în ce mai mari pentru a atinge starea dorită.
• Iritarea şi agitaţia prezente la fiecare încercare de a întrerupe comportamentul de joc.
• Eforturi lipsite de succes de a controla, reduce sau opri comportamentul de joc.
• Preocupări legate de jocuri: retrăirea experienţelor anterioare de joc, planuri legate de joc, găsirea unor modalităţi de a face rost de bani în acest scop.
• Comportamentul de joc apare în momente de stres, tensiune, de trăire a unor emoţii negative (griji, tristeţe, vinovăţie, neputinţă).
• Încercarea de recuperare a pierderilor (întoarcerea la joc după o pierdere pentru a recupera suma).
• Punerea în pericol a relaţiilor apropiate, a jobului sau a unor oportunităţi de studii şi/sau carieră din cauza jocurilor.
• Apelul la cei din jur pentru sprijin financiar în repararea situaţiilor cauzate de jocuri.

Alte semne includ:

• Evitarea muncii sau a altor angajamente în favoarea jocului
• Ascunderea comportamentului de joc în faţa apropiaţilor
• Neglijarea plaţii facturilor şi folosirea banilor la jocuri
• Vânzarea obiectelor personale, ale celor din jur sau chiar furtul

Consecinţele dependenței de jocurile de noroc

Consecinţele jocurilor de noroc nu se opresc la pierderi financiare, chiar dacă acestea pot ajunge suficient de mari încât să pună în pericol stabilitatea şi funcţionarea persoanei. Ele pot ajunge până la pierderea relaţiilor semnificative (înstrăinare, divorț), pierderea jobului şi afectarea celor mai importante aspecte ale vieţii persoanei.

Cel mai recent studiu privind comportamentul de joc în România, realizat de GFK în vara acestui an, a concluzionat faptul ca 15% din populaţia majoră a jucat cel puţin o dată în ultimul an. Peste 98.000 dintre aceştia manifestă probleme cu jocurile de noroc, mărind frecvenţa jocului. In marea lor parte cei ce joacă săptămânal sunt bărbaţi tineri, necăsătoriţi, din mediul urban, cu venituri medii.

Oprirea comportamentului de joc nu este deloc uşoară, dar poate fi realizată cu sprijinul oferit de un program de tratament solid, care să includă psihoterapie, evaluarea şi monitorizarea stării psihice, acordarea de tratament atunci când este necesar şi informarea şi pregătirea celor apropiaţi în sensul acordării unei susţineri eficiente în procesul de recuperare.