Tulburări psihotice, schizofrenie

Termenul de psihoză este utilizat pentru a descrie o serie de tulburări mentale care pot include halucinații (percepții false), idei delirante, dezorganizare la nivel de gândire și comportament sau așa-numitele simptome negative (de exemplu, reducerea expresiei emoționale, lipsă de voință, tendința la retragere socială). De multe ori, persoana care suferă de psihoză nu conștientizează că aceste lucruri sunt simptomele unei boli, ceea ce poate face dificil accesul la un tratament adecvat.

Halucinațiile pot fi:

  • Vizuale: persoana afectată vede lucruri pe care alții nu le văd – fețe ale altor oameni, animale, figuri religioase sau alte imagini. De asemenea, poate vedea obiecte ce par distorsionate sau care se mișcă În mod ciudat
  • Gustative, olfactive sau cutanate – gusturi, mirosuri, senzații care nu au nicio cauză aparentă.
  • Auditive – persoana afectatĂ aude voci pe care alții nu le aud. Aceste voci pot fi pozitive, care vor să ajute, sau ostile și agresive. Pot fi voci cunoscute, din anturaj, sau voci complet străine.

 

Delirul este reprezentat de un ansamblu de convingeri ferme ale persoanei afectate, pe care alți oameni nu le împărtășesc. De exemplu, o persoană care trece printr-un episod psihotic poate prezenta de asemenea delir de grandoare, crezând că este o persoană importantă, bogată și foarte influentă, sau cĂ poate controla vremea, timpul etc. Anumite deliruri pot fi înfricoșătoare, dând senzația de neîncredere sau amenințare – iluziile paranoide.

Tulburarea de gândire apare atunci când persoana afectată trece foarte repede de la o idee la alta, legând între ele lucruri pe care ceilalți nu le văd:

  • Pierderea controlului asupra cuvintelor – vorbește foarte repede, foarte dificil de înțeles de alte persoane.
  • Leagă cuvinte între ele ținând cont de felul în care se aud, nu de semnificația acestora.

Psihoza afectează oamenii În mai multe feluri: poate fi un episod singular, pot fi episoade repetate sau poate fi prezentă într-o formă continuă de-a lungul vieții.

Persoana afectată de psihoză se poate simți: anxioasă sau stresată, speriată, confuză, frustrată sau furioasă, victimizată, persecutată sau amenințată, neînțeleasă, singură și izolată, deprimată, obosită.

 

 

Cum se diagnostichează psihoza?

Persoana afectată de psihoză poate avea unul din următoarele diagnostice:

  • Episod psihotic acut
  • Schizofrenie
  • Tulburare bipolară – episod maniacal, episod depresiv cu elemente psihotice
  • Tulburare schizoafectivă
  • Tulburare paranoidă, tulburare delirantă

 

Ce poate cauza psihoza?

Există mai multe explicații ale apariției psihozei. Parte dintre ele sunt:

  • Boala fizică – de exemplu, o persoană care a suferit un episod febril major, un traumatism cranian major sau intoxicație cu plumb sau mercur, poate avea halucinații
  • Drogurile – efectele acestora sunt multiple, inclusiv halucinațiile vizuale și aUditive
  • Lipsa somnului poate duce la apariția halucinațiilor
  • Înfometarea poate avea ca efect și halucinații auditive
  • Doliul – se poate simți prezenȚa persoanei decedate, se poate auzi glasul acesteia
  • Trauma sau abuzul – persoanele care au suferit o traumă majorĂ au mai multe șanse să dezvolte un episod psihotic
  • Experiențele spirituale
  • Moștenirea genetică

 

Există tratament pentru psihoză?

Cu un tratament corect, în care este inclusă medicația antipsihotică modernă însoțită de psihoterapie și susținere din partea celor din jur, este posibilă gestionarea simptomelor până la recuperare. Însă, este posibil ca aceste simptome să nu dispară complet în toate cazurile. Ele pot scădea în intensitate și persoana afectată poate dezvolta metode de a le face față astfel încât acestea vor deveni mai puțin stresante și nu vor mai avea un impact negativ major asupra vieții sale.

În cadrul clinicii Color Mind am dezvoltat programul dedicat Episoadelor Psihotice Acute, bazându-ne pe rezultatele recente ale cercetărilor și studiilor din domeniu: Worldwide Early Diagnosis & Treatment Centers for Psychosis & Schizophrenia

 

Nu recomandăm autodiagnosticul în baza informațiilor regăsite în diverse surse. Un diagnostic corect se poate pune numai de către un medic specialist.