Cannabisul – informaţii de interes general despre o substanţă omniprezentă. Partea I

Conform Raportului european privind drogurile, publicat în 2017 şi care include informaţii referitoare la anul 2015 sau la ultimul an în care au fost disponibile astfel de informaţii, în Uniunea Europeană se estimează că:

• 23.5 milioane de oameni cu vârsta între 15 şi 64 de ani au consumat cannabis în ultimul an inclus în raport, adică 7% din această populaţie;

• 87.7 milioane de oameni cu vârsta între 15 şi 64 de ani au consumat cannabis de-a lungul vieţii, adică 26.3% din această populaţie;

• 17.1 milioane dintre tinerii cu vârsta între 15 şi 34 ani au consumat cannabis în ultimul an inclus în raport, adică 13.9% din această populaţie.

În România, 3.3% dintre tinerii cu vârste între 15 şi 34 de ani au consumat cannabis în decursul ultimului an inclus în raport, iar dintre persoanele care au intrat în tratament pentru o tulburare în legătură cu consumul unei substanţe, cei mai mulţi – 39%, erau consumatori de cannabis.

Ca atare, consider că această substanţă necesită o documentare din partea tuturor, şi voi oferi în continuare o serie de informaţii utile în legătură cu cannabisul.

Efectele consumului de cannabis

Acestea se pot împărţi în efecte acute, care apar la scurt timp după consumarea unei cantităţi de cannabis, şi în efecte cronice, care apar după consum repetat, în general de doze ridicate.

Efectele acute apar de regulă după câteva minute dacă substanţa este fumată şi după o perioadă mai lungă, posibil de ordinul orelor, dacă este consumată oral.

Aceste efecte acute pot include:

• Euforie;

• Afectarea memoriei pe termen scurt şi/sau a atenţiei;

• Somnolenţă şi/sau letargie;

• Afectarea judecăţii şi/sau a capacităţii de a efectua sarcini mentale;

• Uscarea gurii;

• Foame;

• Înroşirea ochilor;

• Creşterea tensiunii arteriale şi posibila scăderea bruscă a acesteia la ridicarea în picioare (hipotensiune ortostatică);

• Creşterea pulsului.

Efectele cronice pot include:

• Afectarea capacităţii de a lua decizii, a planificării şi a formării de concepte;

• Posibilă afectare a fluenţei verbale;

• Reducerea cantităţii de testosteron;

• Ginecomastie (dezvoltarea exagerată a mamelelor la bărbaţi);

• Reducerea fertilităţii.

Cannabisul este asociat şi cu efecte nocive asupra unui număr de sisteme din cadrul organismului precum sistemul cardiovascular (determinarea unui infarct miocardic acut) şi sistemul respirator, cu creşterea riscului de accident vascular cerebral şi de prediabet şi cu tumori testiculare. De asemenea, este asociat şi cu dezvoltarea unor tulburări psihiatrice precum schizofrenie, tulburări depresive, tulburare de anxietate socială şi alte tulburări legate de consumul de substanțe şi cu ideația suicidară şi tentativele de suicid.

Alte asocieri ale consumului de cannabis au fost demonstrate cu:

• Creșterea numărului de accidente de mașină;

• O rată de șomaj mai ridicată şi un venit mai scăzut;

• Afectarea rezultatelor școlare şi academice;

• Afectarea funcționării sociale.

Aceste riscuri variază în funcţie de o serie de factori precum modul de consum, vârsta la primul consum, durata şi frecvenţa consumului, potenţa cannabisului consumat şi existenţa altor boli.

Toleranţă şi sevraj

Deşi multe persoane continuă să obţină efectele dorite consumând aceiaşi doză, şi, deşi fenomenul de toleranţă inversă (sensibilizare) a fost descris, fenomen în care consumatorii vechi prezintă efecte mai puternice ale consumului decât consumatorii noi, totuși, unele persoane ajung să consume cantităţi foarte ridicate de THC, de ordinul sutelor de miligrame, fără ca acestea să fie toxice, demonstrând instalarea toleranţei. De asemenea, existenţa toleranţei la efectele asupra dispoziţiei, pulsului şi activităţii psihomotorii (lentoare sau agitaţie) este susţinută şi de teste de laborator.

În general toleranţa apare rapid, într-o perioadă de ordinul zilelor, şi dispare, de asemenea, rapid. Este posibil ca persoanele cu un consum redus, precum cel observat în multe ţări, să nu prezinte toleranţă observabilă. Toleranţa prezintă şi o limită superioară individuală, o dată depăşită această limită crescând riscul fenomenelor psihotice (de exemplu halucinaţii sau idei delirante).

Dependenţa este în general raportată după consumul frecvent de cantităţi mari de cannabis.

Existenţa sevrajului la cannabis este susţinută de date de laborator. Conform unor autori, durata sevrajului este de aproximativ 4-5 zile cu debut rapid, de ordinul orelor. Alți autori descriu debutul sevrajului în primele 2 zile de abstinenţă cu o durată a acestuia de 4 săptămâni.

Sevrajul apare la aproximativ 90% dintre persoanele cu diagnostic de dependenţă stabilit conform unor criterii internaţionale, precum cele din DSM-IV sau ICD-10, afectând mai semnificativ calitatea vieții adolescenților de sex masculin si tinerilor adulți.

Sevrajul se poate manifesta prin:

• craving (dorinţa puternică) de cannabis;

• iritabilitate;

• nervozitate sau anxietate;

• agresivitate crescută;

• neliniște;

• furie crescută;

• tulburări de somn;

• vise „ciudate”;

• afectarea dispoziției;

• scăderea apetitului;

• transpirații;

• dureri de cap;

• dureri de stomac.

Unii autori menționează că atât craving-ul, cât şi comportamentul de căutare a substanţei sunt rar observate la consumatorii de cannabis.

Severitatea sevrajului este corelată cu cantitatea totală şi cu potenţa cannabisului folosit anterior precum şi cu factori genetici şi de mediu. Sevrajul la cannabis pare a fi, din punct de vedere al disconfortului, similar cu sevrajul la tutun şi cu sevrajul moderat la alcool.

În partea a II-a vom discuta despre două dintre substanţele componente ale cannabisului, tetrahidrocanabinol (THC) şi cannabidiol (CBD), despre complicaţiile psihiatrice ale consumului de cannabis şi despre cannabinoizii sintetici care pot fi întâlniți în multe dintre substanţele incluse în clasa „legalelor”.

Articol scris de dr. Valentin Rădoi