Episoadele psihotice și consumul de droguri și alcool

Alcoolul sau drogurile de stradă sunt rareori principala cauză a unei psihoze cronice.

Totuși, drogurile pot fi factori declanșatori ai unui episod psihotic acut la indivizii care aveau deja o vulnerabilitate anterioară în a dezvolta psihoza.

Se știe de mult timp că anumite substanțe – cum sunt cocaina sau amfetaminele, pot precipita o stare paranoidă, chiar de intensitate psihotică, delirantă în timpul intoxicației, dar aceasta trece de obicei odată cu încetarea efectului drogului.

Drogurile halucinogene – ca LSD-ul, mescalina (din cactusul peyote), ayahuasca, DMT-ul, alcaloizii din beladonă (mătrăguna populară) facilitează intrarea în stări extrem de diverse, în funcție de experiențele anterioare ale subiectului, de așteptările, dorințele și fricile sale, dar și de ambianța în care acesta consumă drogul.

Efectele pot fi mai ușoare (detașare de realitatea înconjurătoare, intensificarea trăirilor emoționale, distorsionări în percepția spațiului și timpului) sau mai profunde. Pot apărea:

 

Așa numita “călătorie neplăcută” – “bad trip”, este o experiență înspăimântătoare, asemănătoare unui coșmar, în care anxietatea trăită este foarte intensă și reacțiile fizice asociate de asemenea, și din care, spre deosebire de coșmar (care este, de obicei, întrerupt de un nivel crescut de anxietate, și persoana se trezește)…persoana iese doar odată cu eliminarea drogului din corp.

Totuși, chiar și în cazul consumului de halucinogene, reacțiile psihotice intense care să necesite spitalizare reprezintă doar 1-3% din cazuri.

Canabisul, de asemenea, poate facilita intrarea în stări psihotice pe perioada intoxicației, dar întrebarea dacă abuzul de canabis ar putea determina o boală psihică majoră – ca schizofrenia, rămâne încă fără răspuns.

Studiile făcute în contextul în care, din ce în ce mai multe țări, și-au relaxat legislația legată de consumul de canabis, arată că singurul factor de risc important pentru dezvoltarea unei tulburări psihotice majore este un consum intens (repetat zilnic sau de mai multe ori pe săptămână) început la o vârstă sub 14-16 ani.

Și la persoanele care suferă deja de o tulburare psihotică, consumul de alcool sau droguri de stradă poate înrăutăți simptomatologia, crește riscul recăderilor și scădea efectul protector al medicației antipsihotice.

Abuzul de droguri complică tratamentul unei tulburări psihotice deoarece în aceste cazuri pot exista: o mai mare rezistență de intrare în programele terapeutice, numeroase probleme financiare, legale, de sănătate, locative, interpersonale și familiale.

Rata abuzului de substanțe între pacienții cu tulburare psihotică este în jur de 20-30%, iar cele mai frecvente asocieri sunt cu alcoolul și canabisul.

Aceștia pot folosi drogurile sau alcoolul cu motivații similare oricăror alte persoane. De exemplu:

 

Ce poate fi făcut când există suspiciunea că cineva apropiat consumă alcool sau alte substanțe nocive?

 

Asocierea dintre psihoză – abuz de substanțe este întâlnită mai frecvent la sexul masculin și la persoanele cu un comportament antisocial. Deși abuzul de substanțe nu pare a fi legat de gradul de severitate al unui prim episod psihotic, există dovezi că accentuează deficiențele în funcționarea socială, scade calitatea vieții și crește riscul recăderilor și al spitalizării.

Programele terapeutice integrate (abordarea psihozei cât și a abuzului de substanțe prin medicație, terapie individuală și a membrilor familiei, psihoeducație) conferă beneficii superioare în comparație cu modelele clasice de tratament, iar adăugarea de intervenții motivaționale și comportamentale conduce la rezultate foarte bune.

Programele integrate dezvoltate de specialiștii clinicii Color Mind, pun accentul în special pe reducerea efectelor nocive ale consumului, și mai puțin pe abstinența forțată, și au avantajul că aceeași echipă de specialiști (psihiatri, psihoterapeuți) abordează atât episodul psihotic cât și problemele legate de abuzul de substanțe sau alcool. Astfel, intervențiile specialiștilor sunt mai realiste și mai complete, având o imagine de ansamblu a pacientului și a vieții sale.

 

 

14 octombrie 2015