Congresul Internațional de Diagnostic Dual – Madrid 2017

În aceaste zile are loc la Madrid Congresul Internațional de Diagnostic Dual, eveniment organizat de Asociația Mondială de Diagnostic Dual împreună cu Societatea Spaniolă de Diagnostic Dual.

Acest congres oferă oportunitatea ideală pentru a fi la curent cu statusul diagnosticului dual din prima parte a secolului 21, și împărtășește punctele de vedere și direcțiile viitoare asupra dezvoltării în aceasta zonă.

Color Mind este prezentă la acest eveniment prin colegele noastre Dr. Psih. Ana-Maria Iordache și Dr. Psih. Cristina Dude.

Ce este diagnosticul dual

În ultimii ani, interesul profesioniştilor s-a îndreptat către o problemă adiţională – diagnosticul dual. Acesta se referă la un subiect cu o tulburare psihică (schizofrenie, depresie, tulburare bipolară, tulburare de personalitate etc.) ce prezintă concomitent abuz sau dependenţă de droguri.

Se pot găsi în literatură numeroase studii asupra asocierii abuzului de droguri cu diverse tulburări mentale. Asocierea consumului de droguri cu semne şi simptome psihice conduce în mod frecvent la o dilemă diagnostică. Există diverse posibile explicaţii pentru a face conexiunea între consumul de droguri şi debutul acestor simptome:

  1. manifestările psihice pot fi atribuite consumului de droguri, caz în care se vorbeşte despre o tulburare psihică indusă de substanţe
  2. consumul de droguri poate dezvolta o tulburare psihică la care pacientul este predispus
  3. consumul de droguri poate exacerba o tulburare psihică preexistentă
  4. conexiunea poate fi coincidentală

Cel mai probabil este să ne întâlnim cu pacienţi ce pot fi incadrati in oricare dintre ipotezele menţionate. Terminologia folosită pentru a descrie aceşti pacienţi variază:

 

Dificultatea realizării unui diagnostic corect derivă din faptul că aceşti pacienţi prezintă mai mult de două diagnostice coexistente pe axa I, tulburare de personalitate pe axa II şi tulburări organice pe axa III (după nomenclatura DSM).

Conceptul de diagnostic dual este solid validat în Statele Unite ale Americii în comparaţie cu alte ţări ale lumii. Se estimează că între 15,4-25% şi 50-64,7% dintre pacienţii cu schizofrenie consumă abuziv alcool sau un alt tip de drog, la un moment dat în evoluţia tulburării, constituind astfel principala comorbiditate a acesteia (K.T.Mueser et al, 1990; P.F.Buckley et al, 1994). Epidemiological Catchment Area Study (ECA) sugerează indici de abuz de droguri de-a lungul vieţii pacienţilor cu tulburări psihice – de până la 87% pentru cei cu tulburare de personalitate antisociala, 56% cu tulburare bipolară, 47% cu schizofrenie, şi 32% cu tulburări depresive (D.A.Regier et al, 1990).

În actualitate interesul pentru studiul şi diagnosticul tulburărilor psihice la pacienţii consumatori de droguri şi alcool cunoaşte o creştere semnificativă.

Prevalenţa diverselor tulburări psihice variază în funcţie de substanţa consumată, de sex, de statusul socio-economic. Cunoaşterea distribuţiei acestor variabile este importantă pentru clinician din perspectiva intervenţiei terapeutice. Este indispensabil diagnosticul şi tratamentul unor tulburări psihice concomitente, atât din perspectiva tratamentului conduitei adictive cât şi a evoluţiei acesteia.

24 martie 2017