Alcoolismul și depresia la bărbați

Depresia și alcoolismul sunt printre cele mai frecvente tulburări întâlnite în statisticile de sănătate mentală. Aceste tulburări, singure sau în combinație, sunt asociate cu o multitudine de consecințe medicale, psihologice, familiale, economice și sociale. Pacienții cu diagnostic dual sunt mai predispuși să acceseze Programele de tratament pentru abuz de substanțe, decât cei care suferă de o singură afecțiune. Violența este, de asemenea, o problemă importantă a pacienților cu o tulburare psihiatrică și alcoolism asociat. Aceștia caută ajutor medical pentru abuz de alcool sau substanțe, tulburări afective sau alte tipuri de afecțiuni psihiatrice, dar de cele mai multe ori nu realizează necesitatea schimbării comportamentului agresiv, despre care ajung să vorbească doar în urma presiunii din partea familiei sau justiției. Studiile arată o frecvență crescută a alcoolismului între bărbați și o frecvență crescută a depresiei la femei. În acelasi timp, 24% dintre bărbații cu dependență de alcool au cel puțin un episod depresiv major în timpul vieții, o rată de trei ori mai mare decât în populația generală.

Comorbiditatea între Tulburarea Depresivă și Alcoolism variază între 24 și 59%, afectează complianța la tratament, responsivitatea la medicație sau psihoterapie, crește riscul suicidar sau de comportament agresiv, crește frecvența spitalizărilor, intensifică suferința pacienților și a familiilor acestora.

Câțiva factori care contribuie la asocierea dintre abuzul de alcool și agresivitate, în special la  bărbați

Există o corelație directă între doza de alcool consumată și agresivitate, frecvența de consum fiind fără semnificație în acest aspect. Comportamentul agresiv/violent este legat, mai degrabă, de creșterea nivelului de alcool în sânge decât de descreșterea acestuia, după momentele de abuz.

Factori predispozanți

În cazul pacienților cu depresie, furia și agresivitatea sunt legate de simptome ca agitație și anxietate. ”Atacurile de furie” declanșate de stimuli disproportionați sunt mult mai frecvent descrise la pacienții depresivi față de populatia martor și mai specifice bărbaților cu depresie decât femeilor. De asemenea, această comorbiditate aduce un risc suicidar înalt comparativ cu cel din alte patologii psihiatrice, abuzul de alcool la un pacient depresiv și cu ideație suicidară favorizând punerea în act, impulsivă, a acestei tendințe. Depresia implică simptome somatice, afective și comportamentale. La pacienții bărbați sunt frecvent întâlnite furia, iritabilitatea, comportament ostil sau violent, iar abuzul de alcool sau alte substanțe pot favoriza impulsivitatea. Felul în care fiecare individ exprimă suferința este influențat cultural. În timp ce femeile arată mai mult suferința emotională, în mod direct, ruminativ, bărbații („sexul tare”) sunt mult mai predispuși să-și ascundă starea afectivă, să disimuleze, să dezvolte comportamente „adaptative”, ca abuzul de alcool.

Tratamentul pacienților cu diagnostic dual a fost conceptualizat în câteva faze:

  1.  faza acută, cu focus pe complianța la tratament (care este deosebit de problematică), dezintoxicarea de alcool sau droguri și reducerea simptomatologiei depresive
  2.  faza de recuperare, cu continuarea tratamentului antidepresiv, schimbări comportamentale și de stil de viață
  3.  faza de menținere, având ca obiectiv reducerea riscului de recădere.

Tratamentul medicamentos devine mult mai eficient în asociere cu psihoterapia individuală, a membrilor familiei, cu psihoeducația (grupuri de suport și informare pentru aparținători, materiale scrise informative oferite de specialiști), asemenea patologie necesitand includearea în Programe integrate de tratament.

 

Dr. Psihiatru Ana Maria Iordache

 

 

 

 

11 martie 2016